La Vest sau la Est, în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală, spre o piață de desfacere spre care o lume întreaga tinde (Europa) sau înapoi spre totalitarism și dogme demagocice? În ajunul alegerilor Parlamentare (30.11.2014) Republica Moldova iarăși se pomenește pe muchie de cuțit. Necătând la faptul că situația geopolitică din regiune ofere șanse reale de a face pași mari în dezvoltare alături de țările din familia Europeană, electoratul din Moldova continuă să fie divizat în două tabere diametral opuse, fiind în stare să întoarcă spatele perspectivelor de viitor ce se deschid.
Motive ale divizării sunt multiple: istorice, lingvistice, rasiale, ca rezultat al manipulării, lipsa accesului la diverse surse de informare, nivelul educație etc.
Săptămâna viitoare vom cunoaște care va fi direcția de dezvoltare ales de electoratul mioritic.
Până atunci am hotărât să revăd rezultatele ultimelor alegeri, pentrecute în iulie 2009, pentru a putea săptămâna viitoare compara ce schimbări s-au petrecut în rândul electoratului la nivel teritorial.
După ultimul scrutin din 2009 în parlament au acces 4 formațiuni politice. Trei din ele au format Alianța pentru Integrare Europeană formată din PL, PLDM și PDM, cea de a patra formațiune - PCRM se retrage în opoziție. Analizând rezultatele scrutinului la nivel de raion (vezi imaginile de mai jos) alianța obține între 7 și 59 %.
Iar PCRM culege între 25 și 80 de procente. Cum sunt repartizate în spațiu aceste rezultate puteți vedea în hărțile din acest articol.
La nivel de țară sunt incluse în listă 2 603 158 persoane cu drept de vot, din care 1 581 517 și-au exprimat votul. Pentru PCRM au votat 706 732 de cetățeni sau 44,68 % din numărul total de voturi exprimate. Alianța acumulează 692 404 voturi cea ce prezită 43,78 % din voturi. Voturile celorlalte partide, ce nu au depășit pragul electoral, au fost repartizate uniform între partidele câștigătoare.
Lipsa unei majorități parlamentare a celor două blocuri parlamentare a prezentat o frână în calea unei libere dezvoltări.
Ponderea participării la vot în aspect spațial are un caracter relativ uniform, cuprins între 55 și 60 de procente.