17 august 2017

Inteligența Artificială (AI) în dezvoltarea hărților digitale

Protagonistul acestui articol este un Start-up suedez - Mapillary, care se dezvoltă cu pași rapizi. Fiind pasionat de tot ce este legat de GIS, analize spațiale, hărți digitale am fost impresionat de ideia promovată de acest Start-up de a reprezenta întregul Glob Pământesc prin fotografii (nu doar la nivel de străzi) utilizând crowdsourcing. Cum așa giganți ca Google în nu au ajuns în Moldova cu StreetView am hotarât să testez funcționalitatea serviciului Mapillary. Înarmat cu telefon pe post de cameră foto, din noiembrie 2016 am devenit membru contribuitor în Moldova. Fiind inspirat de ideile altor utilizatori am probat mai multe metode de colectare a datelor (vezi imaginea de mai jos).
Colectând date ocazional contribuția mea a juns la modesta cifra de peste 52 mii fotografii ce acoperă 742 km.
Și cum alți contribuitori din păcate în Moldova nu sunt primesc notificări prin e-mail unde geoinformstory este #1 în toplist :)
Gata cu lauda. Acum să vedem la ce bun acest efort? Mai întâi de toate scoatem Moldova din anonimat de la capitolul Street View, ok nu sunt imagini profesionale ca cele de la Google Street View dar oricum oricene are acces de a face o excursie virtuală pe străzile/drumurile localităților din Moldova. La încărcare cea mai mare parte (99%) din imagini blurează fețele oamenilor pentru a proteja drepturile la viață privată.

Un alt punct tare este posibilitatea utilizării imaginilor colectate în editarea și colectarea obiectelor pe harta din Openstreetmap care este cel mai mare proiect de creare a harții editabile a Lumii. De cele mai deseori fotografiile făcute la sol ne pot ajuta de a edita sau de a adăuga obiecte noi pe hartă care nu pot fi depistate la rezoluția imaginii aeriene. Cum ar fi în imaginea de mai jos băncile din parc nu se deslușesc pe imaginea aeriana, dar cu ajutorul fotografiilor putem identifica localizarea acestora.


Editările facute in Openstreetmap sunt preluate de multe alte proiecte Carto, Mapbox, chiar și harta de la Point are la bază aceste contribuții. Toate aceste platforme, diverse aplicații mobile contribuie în felul său la dezvoltarea unei comunități, o mai bună înțelegere a peței de desfacere, dezvoltarea așezărilor umane, orașele în special, accesul către diverse obiecte în situații de fors major, lista poate continua. Adaugarea unor asemenea detalii mici pe hartă cum ar fi un coș de gunoi, o bancă în parc, o stație de autobuz, pana și cartarea arborilor în parc fac foarte atractivă harta la scară mare care poate fi vizualizată interactiv și în 3D (link către proiectul de unde au fost preluate imaginile de mai jos).
Cea mai interesantă parte este că algoritmul elaborat de cei de la Mapillary permit recunoasterea unei liste de 97 de diferite obiecte și lista crește. Desigur că acuratețea identificării obiectelor depinde de mulți factori cum ar fi calitatea imaginii, și calitatea algoritmului, dar calitatea acestuia evoluiază.
În animația de mai jos am ilustrat cum sunt identificate din fortografii trecerile de pietoni (zebrele)

Mai jos comparăm două hărți, în prima unde au fost depista Biciclete și în a doua automobile. Comaparția ne dă de înțeles că orașul e invadat de automobile.

O altă funcționalitate interesantă este depistarea semnelor de circulație rutieră din fotografiile realizate în trafic (cu mașina, cu bicicleta sau pe jos):
Aceste informații sunt extrem de utile la îmbunătățirea hărților utilizate în sistemele de navigare, pe care cred ca oricine le-a folosit măcar odată.

Prin acest articol am vrut să arăt că având doar telefonul dotat cu o cameră foto poți contribui poate indirect la dezvoltarea infrastructurii de date spațiale locale, care în timp oricum are un impact pozitiv la dezvoltarea comunității, serviciilor, infrastructurii fizice a localităților.

8 august 2017

Cultura WC-lor și câtă lume încă își mai face treburile în closetul din curte

image description

Vrem cu toții să facem parte dintr-o lume civilizată. Civilizația începe de la lucruri mărunte cum ar fi cele legate de grupul sanitar la care populația are acces sau își permite să-l amenajeze.

Un pic din istoria canalizării:

Primele canalizari se pare ca au fost facute acum 5000 de ani la Mohenjo-Daro, pe valea Indusului. Cea mai veche atestare a unor canale de scurgere provine din Babilon, cu ocazia construcției unui palat. În anul 700 i.e.n., in Khorsabad se remarca canalizarea palatului Sargon: apele meteorice erau colectate într-un colț în fiecare terasa sau coridor, prin montarea cu panta a dalelor. Closetul fusese deja descoperit și era utilizat, el fiind foarte similar cu WC-ul cu talpi (“turcesc”) din zilele noastre. Se pot aminti canalizarile palatelor grecești din Tyrisna (cca. 1300 i.e.n.), din Smyrna, Alexandria sau Atena. Apele uzate menajere erau evacuate prin canale închise în stradă sau în gradină. În Roma antică, celebra cloaca maxima deservea 1 milion de locuitori. Sistemul de canalizare a Romei antice este unul din cele mai vechi sisteme de canalizare din lume. Canalizarea nu servea doar pentru evacuarea reziduurilor, ci avea mai multe alte funcțiuni, printre care tranzitarea apelor pluviale care se scurgeau de pe colinele din oras prin diferite cursuri de apa mici, evacuarea apelor de infiltratie provenind din sistemele de alimentare cu apa, evacuarea apelor uzate de la baile publice și drenarea zonelor joase, mlaștinoase din lunca raului Tibru.(sursa)

Multă apă s-a scurs de atunci dar aceste elemente de infrastructură (apa și canalizarea) de strictă necesitate așa și nu au ajuns pe meleagurile noastre. Visăm la stele și integrări în diverse structuri economico-politice, suntem conectați la internet, deținem televiziuni prin cablu și satelit, ne primblăm cu automobile moderne dar nevoile le facem tot în grădină, ceva nu e în ordine.

Analizând rezultatele Recensământului Populației și a Locuințelor (2014) vezi sursa, datele căruia sunt prezentate la nivel de comună (lipsesc din păcate date la nivel de localitate) obținem următorul tablou (vezi harta).


Cea mai mare parte din teritoriu, cu excepția unor centre urbane, au un grad redus de asigurare cu WC cu apă. Mare majoritate a raioanelor administrative au sub 30 % asigurare WC cu apă din numărul total de gospodării (vezi graficul).


Pentru a face cunoștință îndeaproape (la nivel de comună) cu datele puteți utiliza aplicația de la CARTO, care prin gama cromatică prezintă gradu de acoperire la nivel de comună a procentului de WC cu apă din numărul total de gospodării, cu cât e mai verde cu atât situația e mai bună (vezi legenda stânga sus), în parte dreaptă sunt afișate sumele indicatorilor (numărul comunelor, numărul total de gospodării, numărul de gospodării ce dețin și celor ce nu dețin WC cu apă) din zona hărții, adică dacă modificați arealul vizualizat al hărții cifrele se vor modifica în dependență de datele afișate în cadranul respectiv. Mișcarea cursorului pe hartă vă afișează denumirea localității, facând un clik pe comună puteți vedea detalii cu referire la comuna respectiva. În colțul stâng jos puteți utilza instrumentul de căutare (lupa) pentru a cauta o localitate anume.


Pentru a explora datele accesați linkul

În concluzie: Cred că oricui i-ar plăcea să aibă acces la un grup sanitar bine îngrijit, pentru asta e nevoie de cultivat o cultură în cea ce privește AMENAJAREA și UTILIZAREA WC începând cu spațiile publice, instituții de stat, școli, grădinițe, stații etc. și nu în cele din urmă cu gospodăria fiecăruia. După asta cred că se vor plia bine și dezvoltarea altor elemente ale infrastructurii moderne - drumuri, servicii calitative etc. Deci să începem de la origini.

7 august 2017

Răspândirea moldovenilor în lume

image description

Rezultatele Recensământului Populației și al Locuințelor din 2014 realizat pe teritoriul Republicii Moldova a scos la iveală un număr de 2998,2 mii locuitori cea ce este cu 385 mii mai puțin decât populația din 2004. Cauze ale scăderii populației sunt multiple una dintre care este emigrarea masivă a populației. 

Dovezi ale acestei afirmații pot servi rezultatele cercetărilor realizate împreună cu Dr. Dorin Lozovanu. Cercetarea are drept scop realizarea unui ”Atlas a comunităților etnice și a diasporei”, în urma acestei colaborări au fost realizate o serie de hărți ce reflectă numărul moldovenilor/românilor ce apar în statisticile oficiale ale altor țări precum și estimările neoficiale. Voi expune aici doar câteva hărți realizate în rezultatul studiului. Sperăm în ceva timp să apară și atlasul ce va conține un spectru larg de hărți ce reflectă distribuția numărului de moldoveni în diferite colțuri ale lumii. O bună parte din rezultate au fost deja expuse la Conferința Internațională ”Comunități Etnice și Diaspora în timp și spațiu” petrecută 29-30 iunie 2017 la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.


Aceste și multe alte materiale/hărți interesante le puteți vedea în cadrul Expoziției ”Comunități Etnice și Diaspora în timp și spațiu” găzduită de Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Expoziția va fi deschisă până la 10 septembrie 2017.