Cum hărţile pot ajuta agricultura din Republica Moldova?

Click for English version of the article

Comuna Congaz.

  Datorită unui şir de factori istorici, politici, a condiţiilor şi resurselor naturale etc. Republica Moldova continuă să fie o ţară agricolă. Necătând la faptul ca aportul agriculturii la PIB naţional a scăzut în ultimii 20 de ani el totuşi are şi în prezent o cotă dominantă. Astfel sporirea eficacităţii agriculturii şi a obţinerii unor produse agricole competitive devine unul din scopurile primordiale, cel putin al ferimierilor, daca nu chiar şi a statului. 

 Cu un mic aport vine si articolul dat, care prezentă o metoda ce permite de a genera hărţii microclimatice detaliate (coborând la nivel local) a principalilor  indicatori abiotici, luând în calcul fragmentarea reliefului.

  Acest scop este dictat de importanţa şi dependenţa culturilor agricole de factorii climaterici  şi sensibilitatea culturilor  la cele mai mici modificări ale principalilor indicatori climatici (precipitaţii, radiaţiei, temperaturii etc.)

Exemplu adus aici prezintă o mică investigare şi realizarea unui set de hărţi pentru terenurile agricole din comuna Congaz.

Pentru generarea harţilor microclimatice este nevoie de o reţea densă cu puncte ce ar colecta date meteorologice, însă de cele mai dese ori aceste staţii nu sunt aplasate în fiecare gospodărie agricolă. Acest articol ilustrează o ideie deja cunoscută în literatură, doar ca aici am pus în aplicaţie şi SIG. Nu e nevoie de a avea studii speciale pntru a cunoaşte că pentru ca culturile agricole să se dezvolte bine şi să dea roade bogate e nevoie de căldură, precipitaţii, şi mult soare. Însă, ştim, că formele reliefului pot juca un rol important la repartizarea celor trei factori şi la dezvoltarea culturilor agricole, iată de ce viţa de vie se cultivă pe pantele însorite, în tipul îngeţurilor pot suferi culturile aflate în depresiuni etc. În cele din urmă asemenea hărţi ar fi utile cultivatorilor în planificarea corectă a terenurilor agricole, plantarea şi însămânţarea terenurilor cu culturile agricole ce corespund condiţiilor climatice (rezistente la îngheţ, secete etc.).

Astfel sunt necesare datele stocate la cea mai apropiată staţie meterologică. În cazul ostru staţia meteorologică din mun. Comrat. Precum şi principalii indicatori morfometrici ai suprafeţei studiate, în cazul nostru, al terenurilor agricole ale comunei Congaz.

Pentru aceasta s-au utilizat următoarele materiale (vedeţi imaginile de mai jos după cum urmează):

• Planşele topografice la scara 1:50 000;
• Planurile de lucru şi hotarele principalelor gospodării cooperative ale comunei Congaz;
• Ortofoto planuri sau imaginile spaţiale disponibile, necesare pentru corectarea şi evidenţei corecte a parcelării şi utilizării terenurilor agricole. (vedeţi imaginile de mai jos)

Modelul numeric al reliefului (bidimensional)

Modelul numeric al reliefului (tridemensional)

Materialele enumerate mai sus ne permit generarea modelului numeric al reliefului, care va constitui baza studiului de mai departe.

Având la dispoziţie modelul numeric putem calcula şi reprezenta orientarea pantelor, precum şi a gradului de înclinare a pantelor (vedeţi imaginile de mai jos după cum urmează):

Următoarea etapă o constituie crearea unei reţele de puncte echidistante (la 1 km), care vor acoperi întreaga suprafaţă a comunei Congaz. Cu ajutorul reţelei de puncte create se completează automat datele atributive a principalilor indicatori morfometrici (orientarea pantei, gradul de înclinare, altitudinea absolută).

Dispunând de datele altimetrice ale teritoriului studiat precum şi a celei mai apropiate staţii meteorologice, aplicăm formula (pentru terenurile fragmentate)[vezi formulele aplicate în imaginea din dreapta] pentru a determina suma temperaturilor mai mari de 10 grade Celsius. La determinarea temperaturilor minime absolute se aplica aceiaşi formulă de mai sus utilizând coeficienţii de corectare (Kh) corespunzători. Aceiaşi procedură se utilizează şi la pentru a calcula Suma precipitaţiilor (multianuale) şi valoarea Radiaţiei Active Fotositetic luîndu-se  în calcul parametrii morfometrici şi datele de la staţia meteorologică. În rezultat primim următoarele hărţi:

 

În concluzie:

•Cunoaşterea condiţiilor microclimatice permit optimizarea agriculturii până în cele mai mici detalii.

•Metoda dată permite monitorizarea suprafeţelor lipsite de staţii de observaţii meteorologică.

•Permite cultivarea corectă a culturilor, soiurilor, hibrizilor în dependenţă de cerinţele lor etc. 

•Minimalizarea pierderilor, în agricultură, în urma fenomenelor de îngheţ.

• Analiza recoltelor pe culturi într-o suprafaţă relativ mică cu o oscilaţie relevantă de la an la an, ne denotă o strânsă dependenţă a culturilor de condiţiile climatice.

Aici a fost prezentat rezultatul esenţial al investigării. Pentru cei care doresc să vadă cum se reflectă condiţiile agroclimatice asupra recoltelor în comuna analizată puteţi face cunoştinţă  aici cu articolul deplin.

Sursa: Constantinov  T., Mangul  I., Fedotova l., Roşca I.; Agro-environmental assessment of the productivity of agricultural crops in the South off the Republic of Moldova with the help of GIS, Analele ştiinţifice ale Universităţii "A. I. Cuza" din Iaşi, Lucrările Simpozionului Sisteme Informaţionale Geografice, Nr. 14, Editura Universităţii "A. I. Cuza", 2009, ISSN: 1223-5334