Alternative pentru geovizualizarea MNT-lor

Imaginea acestui articol prezintă Munții Crimeii, privire spre Nord-Est. Dar cele câteva rânduri ale acestui articol nu sunt despre Crimeea ci despre alternativele ce pot fi utilizate în prezentarea formelor de relief.

Pentru realizarea acestei imagini am utilizat date deschise și softuri Open Source:

• QGIS
• Aerialod
• MNT (în exemplul de aici am utilizat DEM de tip SRTM)
• Inkscape

În continuare voi trece în revistă principalele etape de lucru:

1.  Cu ajutorul QGIS descarc DEM-urile, dacă sunt mai multe rastere atunci le combin într-o singură imagine și de aici le export în format PNG cu rezoluție maximă de 300 dpi. Această etapă și instrumentele utilizate se regăsesc și în articolul Vizualizarea 3D a Masivului Ceahlău.

DEM-urile de tip SRTM se pot descărca foarte ușor cu ajutorul plugin-lui SRTM-Downloader (plus un cont activ pentru Earthdata portal de la NASA).

Daca sunt mai multe imagini le puteți combina în una singură utilizând Raster>Miscellaneous >Merge.

Exportăm în format PNG. Pentru aceasta încadrați în zona de lucru secvența dorită după care Project>Import/Export>Export Map to Image... eu am utilizat rezoluția de 300 dpi.

2. Următoarea etapa este prelucrarea MNT-lui în Aerialod un soft mic dar ingenios ce nu necesită de a fi instalat.

 Aerialod nu conține prea multe funcții dar cele existente sunt suficiente pentru a crea imagini artistice ce au ca protagoniști formele de relief. Cu iluminări, umbriri, schimbarea unghiului de vedere etc. Neajunsurile acestuia sunt că:

• nu poți salva volumul de lucru efectuat într-un proiect ce îl poți continua mai departe ceva mai târziu;
• Lipsesc instrumentele ce îți permit adăugarea textelor;
• Nu poți adăuga strate suplimentare cu sau fără geolocare.

3. Pentru a suplini neajunsurile legate de adăugarea textului am utilizat Inkscape o aplicație  de editare grafică vectorială. Imaginii exportate din Aerialod i-am adăugat cu ajutorul Inkscape câteva denumiri geografice de reper.

Și voilà reprezentarea Munților Crimeii este gata. Puteți experimenta cu orice MNT aceste technici și să vă bucurați de o altfel de reprezentare a formelor de relief.

Vizualizarea 3D a Masivului Ceahlău

Utilizând instrumente opens source (OGIS + Blender) am experimentat pentru prima data o vizualizare 3D folosind setările din Blender. Rendarea nu este perfectă și are încă multe neajunsuri dar ca prima încercare cred e acceptabil. Sursa de inspirație a fost tutorial-ul prezentat de Klas Karlsson (aici linkul). 

Care sunt ingredientele acestei rendari? Voi enumera doar pașii principali și sursa datelor, detalii referitor la cum se realizează rendarea este prezentată de către Karlsson:

1. DEM-ul zonei de interes, eu am utilizat SRTM

Cu ajutorul plugin-lui puteți descărca modelul numeric al reliefului din orice colț al Lumii cu excepția polilor plus aveți nevoie să vă logați pe Earthdata portal de la NASA, contul îl puteți crea aici.

2. Imagini satelitare.

În QGIS puteți încărca imagini din diverse surse. În acest exemplu am utilizat plugin-ul QuickMapService (în imagine de jos sunt încărcate Google Satellite).

3. Blender 3D este un program software liber de grafică 3D cu multiple capacități, în exemplul rendării Masivului Ceahlău am folosit doar o mică parte din ceste capacități.

Densitatea localităților din Republica Moldova

Cea mai mare parte a activității mele profesionale am utilizat diverse softuri GIS, dar în special pe cele de la ESRI, care este un soft comercial. În ultimul timp am citit tot mai multe articole care compară cei doi titani ai softurilor GIS: ArcGIS Pro (ESRI) și QGIS. Cel de al doilea (QGIS) fiind Open Source Geographic Information System este un soft gratis (!) cu licență deschisă ce poate fi utilizat de oricine. Plus la aceasta el se dovedește a fi un soft GIS competitiv, care cedează doar cu puțin față de liderul actual ArcGIS Pro. Pornind de la această premisă am decis să-mi aprofundez cunoștințele în QGIS.

Am început de la lucruri simple: Densitatea localităților din Republica Moldova

Ingredientele acestei hărți: 

Limitele țării (poligon), localitățile -1689 la număr (puncte).

Etapele analizei:

1. Creăm gridul hexagonal cu ajutorul plugin-ului mmqgis, dimensiunea hexagonului este de 10 km (pe longitudine - x). Suprafața unui hexagon este de 115,481 kmp. 

2. Fiindcă gridul este creat pe cadranul hotarului selectăm (Select by Location) și decupăm toate hexagoanele care sunt în plus.

3. Sumăm numărul de puncte (localități) ce se conțin în fiecare hexagon (Count points in polygon)

4. Simbolizăm valorile cantitative sumate pe fiecare hexagon

5. În rezultat obținem harta densității localităților ce ilustrează distribuția localităților pe teritoriul țării.