Fiind în Moldova, pentru a vota trebuie să parcurgi de la doar câteva sute de metri, până la câțiva kilometri. Fiind peste hotare însă, e necesar să parcurgi distanțe de la câteva zeci la sute, sau uneori chiar mii de kilometri. Valoarea votului este aceeași, însă efortul depus este diferit.
După o lungă perioadă de frământări, am decis și am emigrat împreună cu familia în Germania. A trecut deja mai mult de un an și jumătate de-atunci și iată-ne în fața unui exercițiu de democrație (dacă îi putem spune așa) - alegerile electorale în țara de proveniență - Republica Moldova. În efortul nostru de a ne integra cu familia într-o nouă societate mai ”tragem cu ochiul” la ce se petrece acasă. Da, fiindcă acasă au rămas părinții, rudele, prietenii. E locul unde am copilărit și ne-am format ca oameni, rădăcinile pornesc de acolo.
La momentul când scriu aceste rânduri suntem între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. Nu voi face polemici politice, acest text e despre dorința de a face o schimbare Acasă, chiar dacă suntem departe de ea. Acest fapt ne-o confirmă numărul mare de alegători din diasporă care au participat la primul tur al acestor alegeri - 149 179 de voturi exercitate în afara țării (conform CEC) 11,06 % din numărul total de voturi.
Am participat la mai multe scrutine fiind Acasă, dar era ceva ... plictisitor, chiar dacă așteptam de fiecare dată o schimbare. Aici în afara țării e un pic altfel, dorința de schimbare e mai intensă. Și anume farmecul că poți schimba ceva în țara ta, fiind departe de ea.
În primul tur am parcurs câteva sute de kilometri împreună cu copiii (3 și 5 ani) pentru a ne trezi, într-o clipă, în mijlocul unei mulțimi de conaționali. De mai bine de un an copiii trec și ei prin procesul de adaptare în noua țară - o altă limbă, alți oameni, noi prieteni, nu e ușor nici pentru ei. Aștepând în rând, pentru a ne exercita dreptul de vot, copilul cel mare sesizează ceva neobișnuit și mă întreabă:
- Tata, aici toți vorbesc limba română?
- Cea mai mare parte din cei pe care îi vezi, îi răspund.
Interesant cum o idee, o speranță de a schimba ceva poate mobiliza atâta lume. Apare întrebarea cât de mulți suntem? Merită schimbarea efortul nostru? Ce distanțe parcurgem? Care poate fi impactul unei mobilizări masive în turul doi? Cred că nu am răspuns la toate întrebările, dar la unele totuși am încercat să găsesc răspunsuri.
În această mică investigație am luat în calcul 29 de state europene. Țările membre UE plus Elveția, Norvegia și Marea Britanie. Această alegere a fost dictată și de setul de date pe care l-am avut la dispoziție.
Nu se cunoaște o cifră exactă câte persoane originare din Republica Moldova sunt cu traiul permanent peste hotarele țării, unul din impedimente, fiind dreptul legal de a deține mai multe cetățenii. În procesul unui studiu de cartare pentru realizarea unui ”Atlas a comunităților etnice și a diasporei” am obținut un așa tablou (vezi harta de mai jos), conform unor surse oficiale și a unor estimări neoficiale.
Conform datelor oficiale (anul 2017) în cele 29 de state ar locui cca 262 mii persoane originare din Republica Moldova, pe când estimările neoficiale scot la iveală o cifră în medie de 436 mii doar in cele 29 state sus menționate.
Acum apare întrebarea: cât de accesibile sunt secțiile de votare pentru cei cca 262 - 436 mii persoane originare din Republica Moldova și ce distanțe urmează să parcurgă doritorii de a vota?
Fiindcă nu dețin date referitor la numărul votaților din fiecare regiune, nu pot calcula presiunea asupra secțiilor de votare și dacă sunt amplasate rațional. În schimb având rețeaua de drumuri (vezi harta de mai jos) - putem calcula, cu o anumită marjă de eroare, care sunt ariile de deservire a secțiilor de votare din cele 29 de state.
Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC) în cele 29 de state sunt puse la dispoziție 94 de secții de votare (cel puțin în primul tur care s-a desfășurat la 1 noiembrie 2020). Punem în calcul cele două ingrediente - Secțiile de votare și rețeaua de drumuri plus libertatea de a traversa fără restricții hotarele acestor țări. Stabilim intervalele izodistanțelor de 50, 100, 150, 300 și 500 km parcurse pe drumuri de la secțiile de vot. În rezultat, obținem următorul rezultat (vezi harta de mai jos).
Datorită unei trame stradale uniforme multe arii au formă aproape circulară. Avem o bună accesibilitate la secțiile de votare în așa țări ca România, Italia, Marea Britanie unde majoritatea secțiilor sunt în raza a 100-150 km cu excepția în sudul Italiei și Nordul Marii Britanii unde distanțele cresc la peste 300 km. Situația este relativ bună și în statele cu o suprafață mai mică cum ar fi Belgia, Olanda, Țările Baltice. O acoperire mai slabă observăm în așa state cu suprafețe mai mari, ca Germania, Franța, Spania, unde o bună parte din teritoriile acestor state intră în zona de 300-500 km. În așa state ca Portugalia, Grecia, Polonia, Suedia, Norvegia poate fi nevoie de parcurs și peste 500 km, pentru a ajunge la o secție de votare.
Luând în calcul cele 5 categorii de distanțe ce acoperă 3 688 529 kmp din cele 29 de state (nu corespunde cu suprafața totală a statelor, ariile ce depășesc 500 km de la secție de vot nu au fost luate în calcul) obținem următoarea distribuție: în raza de 50 km de secțiile de votare cuprind cca 7% din teritoriu; 100 km - 17%; 150 km - 19%; 300 km - 42 %; 500 km - 13%.
Fiind o distribuție neuniformă a potențialilor votanți, probabil nici nu este nevoie de a acoperi uniform teritoriul tuturor statelor, este nevoie doar de cunoscut unde sunt principalele aglomerări de persoane originale din Republica Moldova și de plasat acolo secții de votare, lucru care sper că s-a și făcut. Chiar și așa este mare probabilitatea, ca mulți alegători să fie nevoiți să parcurgă 150-300 km, pentru a ajunge la cea mai apropiată secție de vot. Asta în situația celor 29 de țări analizate, nu vorbesc aici de situațiile create în țări ca: Federația Rusă, China, SUA, Canada , unde distanțele pot fi mult mai mari.
Care ar fi soluția? Votul prin corespondență sau votul electronic. Spre exemplu, votul prin corespondență funcționează în România și pe care am utilizat-o personal. Funcționează de minune, simplu, eficient și cu zero cheltuieli.
Se vede că lipsește voința politică și rezistența sistemului corupt, pentru a oferi diasporei moldovenești luxul de a vota fără a se expune riscului, cum ar fi situații de pandemie prin care trece întreaga planetă la moment, deplasări la distanțe mari inclusiv cu copiii, așteptatul în rând uneori și mai multe ore, indiferent de condițiile meteo.
Voi ce distanță parcurgeți pentru a vota?
