Distribuția numărului de voturi din diaspora moldovenească (2020)

După încheierea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020 al Republicii Moldova, în circumscripțiile electorale de peste hotare a fost înregistrat un număr record de alegători, care și-au exercitat dreptul de vot - 263 177. Numărul total de voturi valabil exprimate constituind cifra de 262 103. În ce țări ale lumii au votat cetățenii Republicii Moldova și cum au fost distribuite teritorial aceste voturi, puteți afla din datele prezentate mai jos.

Indiscutabil rezultatele oricăror alegeri sunt importate. Cineva pierde, altul câștigă, o parte din alegători sunt plini de speranțe, alții sunt dezamăgiți și așa se întâmplă de fiecare dată. În cele ce urmează, voi evita să vorbesc despre politică. Las aceste discuții în atenția experților, mai ales că s-au înmulțit în ultima vreme, deci alegere este ;). În acest articol voi aborda extinderea geografiei a electoratului moldovenesc. Numărul cetățenilor Republicii Moldova din diasporă, care participă la alegeri, crește cu fiecare scrutin electoral. Dar cât de mult va crește acest număr? Vom deveni și noi asemenea armenilor, unde exponenții acestei națiuni, sunt mai numeroși în afara țării, decât numărul cetățenilor pe interior?

Conform datelor CEC, pentru scrutinul electoral din acest an (2020), peste hotarele țării au fost organizate 139 de secții de votare, distribuite în 36 de țări ale lumii, care acoperă o bună parte din emisfera nordică a Terrei, pe seama unor țări cu suprafețe extinse cum ar fi Federația Rusă, SUA, Canada, China. Vreau să menționez, că CEC pentru acest scrutin a prezentat, în premieră, rezultatele alegerilor în hărți interactive la nivel de secție de votare.

Secțiile de votare din Circumscripția electorală peste hotare

Totuși ,cea mai mare parte din secțiile de vot sunt amplasate pe continentul European. În țările membre UE plus Elveția, Marea Britanie și Norvegia (29 state) au fost 94 de secții de votare. 

Conform datelor CEC la cele 139 de secții de votare au reușit să voteze 263 177 cetățeni, din care numărul voturilor valabil exprimate a fost de 262 103. Am menționat că ”au reușit”, fiindcă la unele secții de vot au fost epuizate cele 5000 de buletine de vot, sau alți cetățeni, cu regret, nu au avut posibilitatea să voteze din cauza cozilor interminabile. Numărul de 5000 de buletine fiind numărul maxim admis prin lege, distribuit fiecărui birou electoral din străinătate.

Circumscripţia electorală peste hotare

Au fost epuizate numărul buletinelor de vot înaintea de închiderea secțiilor în țările: Franța, Germania și Marea Britanie. Cu toate acestea, 408 329 buletine de vot din circumscripțiile electorale de peste hotare au rămas neutilizate și respectiv anulate.

Campioni absoluți după numărul de voturi sunt votanții din Italia, unde numărul acestora a depășit 80 mii. În Franța, Marea Britanie și Germania au votat peste 20 mii de cetățeni în fiecare țară. În România au votat peste 19 mii, Federația Rusă peste 13 mii și în Irlanda peste 11 mii cetățeni.

Dacă vom analiza distribuția procentuală a celor 262 103 voturi ale diasporei vom obține următorul tablou:  Italia cu peste 30 % (Vezi câți moldoveni sunt în Italia conform datelor oficiale din 2015). Între 6-12% Franța, Marea Britanie, Germania, Romania. Între 3-6% acumulate în Rusia, Irlanda, SUA, Spania. Între 1-3% Belgia, Portugalia, Canada, Israel, Republica Cehă, Olanda. Sub 1% de voturi, au acumulat toate celelalte 21 de țări.

 

În lipsa unui număr exact a moldovenilor din diasporă, ar putea oare această distribuție procentuală a participanților la ultimul scrutin de vot, să reprezinte și o distribuție pe țări a numărului absolut de moldoveni stabiliți cu traiul peste hotare?

Manipularea frontierelor circumscripțiilor electorale - da sau nu?

Cu exact un an în urmă, pe 24 februarie 2019, au avut loc alegerile parlamentare în baza sistemului electoral mixt conform căruia 50 de deputați au fost aleși în baza listelor proporționale și 51 - în circumscripțiile uninominale. Trecerea la sistemul electoral mixt a cauzat multiple critici din partea experților și a oamenilor politici cu privire la modul de trasare a circumscripțiilor. Pentru prima data în istoria Moldovei a intrat în uz cuvântul "gerrymandering" care reprezintă manipularea frontierelor circumscripțiilor electorale în scopul obținerii avantajului electoral.
Pe scurt, ”Cum să faci un gerrymandering?” să vedem în  exemplul de mai jos:

Preluată de pe site-ul www.fairvote.org

În Figura A) sunt 50 de localități și două partide - Roșu și Albastru. Se cunoaște că în 20 de localități toți alegătorii votează cu Roșu, iar în celelalte 30 - toți votează cu Albastru. Reiese că dacă ar avea loc alegerile în baza sistemului proporțional, atunci Roșu ar putea obține 40% de mandate, iar Albastru - 60%. Acum, presupunem că se planifică trecerea la sistemul de vot uninominal format din 5 circumscripții, fiecare a câte 10 localități. Se pune întrebarea: cum de trasat circumscripțiile electorale? Există mai multe scenarii posibile. În scenariul din Figura B) Albastru ar acumula 5 mandate, iar Roșu - 0. În scenariul din Figura C) Roșu ar obține 3 mandate, iar Albastru - doar 2. Astfel, un partid cu mai puține voturi poate obține mai multe mandate.

În premieră, am elaborat un studiu bine fundamentat matematic (info despre autori) care dă un răspuns clar la întrebarea dacă a avut loc gerrymandering în procesul constituirii circumscripțiilor uninominale pentru alegerile parlamentare din 2019.

Descrierea detaliată a studiului poate fi găsită în articolul stocat pe arXiv.

A fost identificat numărul maxim și numărul minim posibil de mandate (pe circumscripții) care ar putea fi câștigate de concurenți electorali în urma trasării părtinitoare a hotarelor circumscripțiilor electorale. Cifrele obținute in baza modelului matematic au fost reprezentate pe hărți pentru a sesiza mai ușor diferențele.
Rezultatele reale obținute în urma alegerilor de pe 24 februarie 2019 totuși au arătat în felul următor:

Aici vor fi trecute în revistă concluziile studiului și anume: 1. Teoretic, divizarea actuală în circumscripțiile uninominale avantajează PSRM și dezavantajează blocul ACUM;
2. De facto, în rezultatul alegerilor parlamentare cel mai avantajat partid s-a dovedit a fi PDM, iar cel mai dezavantajat – PSRM;
3. Divizarea actuală se încadrează în topul 3% al divizărilor echitabile (care nu favorizează nici o formațiune politică);
4. Pentru a obține o divizare echitabilă este suficient de mutat doar 26 de comune între circumscripțiile electorale (1.6% din numărul total de alegători). Un exemplu de harta echitabilă este prezentat mai jos.

Astfel, cât nu ar părea de paradoxal, nu sunt dovezi clare de gerrymandering!
Pentru mai multe detalii vizitați site-ul: moldova-gerrymandering-project